{"version":"1.0","provider_name":"Funda\u0163ia Cultural\u0103 &quot;Leca Morariu&quot;","provider_url":"https:\/\/fundatia.lecamorariu.ro\/en","title":"Prin ninsori, Doamna Profesoar\u0103 - Funda\u0163ia Cultural\u0103 &quot;Leca Morariu&quot;","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"BGtejAhlFs\"><a href=\"https:\/\/fundatia.lecamorariu.ro\/en\/prin-ninsori-doamna-profesoara\/\">Prin ninsori, Doamna Profesoar\u0103<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/fundatia.lecamorariu.ro\/en\/prin-ninsori-doamna-profesoara\/embed\/#?secret=BGtejAhlFs\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8220;Prin ninsori, Doamna Profesoar\u0103&#8221; &#8212; Funda\u0163ia Cultural\u0103 &quot;Leca Morariu&quot;\" data-secret=\"BGtejAhlFs\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script type=\"text\/javascript\">\n\/* <![CDATA[ *\/\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/fundatia.lecamorariu.ro\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n\/* ]]> *\/\n<\/script>","thumbnail_url":"https:\/\/fundatia.lecamorariu.ro\/wp-content\/uploads\/profesoara-octavia-lupu-morariu.jpg","thumbnail_width":1279,"thumbnail_height":368,"description":"M\u0103 aflu \u00eentr-unul din turnurile de pe M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftii Sucevei. Privesc pe fereastr\u0103 aceast\u0103 ninsoare de \u00eenceput de lume, \u00een care zbenguiala copiilor \u015fi mersul \u00eencet al b\u0103tr\u00e2nilor, purt\u00e2nd cu grij\u0103 \u00een carafe de sticl\u0103 apa sfin\u0163it\u0103 a Bobotezei, par doar o schi\u0163\u0103 sub\u0163ire \u00een peni\u0163\u0103. M\u0103 re\u00eentorc la mirosul de busuioc al camerei \u015fi la aroma cafelei, c\u0103ut\u00e2nd cu sfial\u0103 un loc \u00een care s\u0103 m\u0103 a\u015fez: jil\u0163urile, sofaua au apar\u0163inut p\u0103rin\u0163ilor Octaviei Lupu Morariu, sunt de privit, nu de folosit. &#8222;\u015ei mie mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel, sur\u00e2de doamna farmacist Maria Olar. Pun m\u00e2na pe foarfece, apoi tresar: foarfecele Doamnei profesoare!&#8221; M\u0103 ghiuiesc l\u00e2ng\u0103 pianin\u0103: de pe peretele din fa\u0163\u0103, din fotografia veche se uit\u0103 la mine preotul Constantin Morariu, tat\u0103l celebrului c\u0103rturar Leca Morariu, \u015fi ve\u015fnic t\u00e2n\u0103rul \u015fi frumosul Ciprian Porumbescu. \u00cen dreapta, prin fantele de sticl\u0103 ale dulapului-bibliotec\u0103 din paltin perlat, documente, manuscrise. Ar fi de-ajuns s\u0103 m\u0103 apropii, s\u0103 \u00eentind m\u00e2na, pentru ca sub degete s\u0103-mi fo\u015fneasc\u0103 o scrisoare a lui Ion Creang\u0103. M-a\u015f sim\u0163i ca \u00eentr-un muzeu, dac\u0103 ar fi rece, dac\u0103 un \u015fnur m-ar desp\u0103r\u0163i de aceste lucruri impregnate de istorie, dac\u0103 o pl\u0103cu\u0163\u0103 ar avertiza &#8222;Nu atinge\u0163i exponatele!&#8221;. \u00cens\u0103 e cald, dac\u0103 mi-ar fi frig \u015fi a\u015f \u00eendr\u0103zni, a\u015f putea s\u0103 m\u0103 \u00eenvelesc cu jacheta \u00eempletit\u0103 de Doamna Profesoar\u0103, cu patru ani \u00eenainte de moarte, la aproape opt decenii \u015fi jum\u0103tate de via\u0163\u0103, dac\u0103 a\u015f \u015fti s\u0103 c\u00e2nt, n-a\u015f avea dec\u00e2t s\u0103-mi pun \u00een fa\u0163\u0103 o partitur\u0103 \u015fi s\u0103-mi plimb degetele pe clape. Fiindc\u0103 m\u0103 aflu mai mult dec\u00e2t \u00eentr-un muzeu, \u00eentr-o cas\u0103 cu valoare de muzeu, dar din care st\u0103p\u00e2na nu a plecat. Eu o v\u0103d \u00een tabloul pictat de Ion C\u00e2rdei, cu ochi dulci-severi, \u00eens\u0103 doamna Olar o simte \u00een triurul l\u0103untric al florilor din ghivece, c\u00e2nd le pune ap\u0103, \u00een visele nop\u0163ilor \u015fi \u00een visurile zilei, \u00een adieri care se \u00eentre\u0163es fierbinte cu aerul curat al od\u0103ii. &#8222;Doamna Profesoar\u0103 ar fi putut s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een casa oferit\u0103 cu generozitate de autorit\u0103\u0163ile din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, dar a vrut s\u0103 respecte dorin\u0163a so\u0163ului, a lui \u00abLeca meu\u00bb, cum obi\u015fnuia s\u0103 spun\u0103, \u015fi s\u0103-l aduc\u0103 \u00eenapoi \u00een \u00abBucovinu\u0163a mea drag\u0103\u00bb, a\u015fa c\u0103 a acceptat reparti\u0163ia acestui apartament \u00een schimbul don\u0103rii unei biblioteci de 6000 de volume, a unor piese de mobilier, a unui tablou de Grigorescu, a altuia de Bucevschi, a dou\u0103 piane&#8230; A p\u0103strat toate chitan\u0163ele de la banii pl\u0103ti\u0163i pentru \u00eentre\u0163inerea lui, tr\u00e2ind adeseori \u00een priva\u0163iuni, \u00een frig, cu un singur bec aprins, nem\u00e2ng\u00e2iat\u0103 de vreun sprijin oficial, dar alinat\u0103 c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul meu (inginerul Ion Olar, n.n.), putea s\u0103 pun\u0103 un m\u0103nunchi de flori pe morm\u00e2ntul lui Leca, \u00eentors \u00een Bucovinu\u0163a sa drag\u0103. Se spune c\u0103 la re\u00eenhumarea osiintelor sale aici a c\u00e2ntat toat\u0103 noaptea la pian melodii care i-au fost scumpe, care le-au fost scumpe. Mai apoi, de S\u00e2nziene, a organizat \u00een Suceava 48 de audi\u0163ii cu elevii c\u0103rora le-a fost profesoar\u0103. Mul\u0163i dintre ei vin \u015fi azi, se a\u015faz\u0103 la pianin\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103 iar, \u015fi totul e ca odinioar\u0103&#8230;&#8221; &#8222;Aproape&#8230;&#8221; &#8222;Nu \u015ftiu, suspin\u0103 doamna Maria Olar. Doamna Profesoar\u0103, \u00eel sim\u0163ea pe Leca al ei aici, viu, \u015fi mie, \u015fi nou\u0103, ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel. Eu cred c\u0103 e un spa\u0163iu privilegiat!&#8221; C\u00e2nd un om al \u015ftiin\u0163ei, cum este un farmacist, \u00ee\u0163i spune asta&#8230; Nu m\u0103 \u00eenfior, sunt dintr-o dat\u0103 \u00een largul meu, iar mireasma garoafelor galbene e tot at\u00e2t de real\u0103 ca \u015fi aceast\u0103 prezen\u0163\u0103 diafan\u0103, cu p\u0103rul piept\u0103nat, av\u00e2nd c\u0103rare la mijloc, \u015fi gulera\u015f cuminte, de o fiinitate sever-st\u0103p\u00e2nit\u0103. &#8222;Da, avea severitatea mo\u015ftenit\u0103 de la tat\u0103, chirurgul Teofil Lupu, directorul spitalului sucevean, un fel sobru de a \u00eenfrunta necazurile vie\u0163ii, care, zicea, i-a prins bine, \u00een cele dou\u0103 refugii \u015fi \u00een anii \u00een care Leca Morariu a preferat s\u0103 ascut\u0103 lame \u015fi s\u0103 c\u00e2nte \u00een c\u00e2rcium\u0103, dec\u00e2t s\u0103 abdice de la \u00eenaltele sale principii de dinitate \u015fi moral\u0103.&#8221; E una din clipele rare \u00een care stiloul profesiei mele \u00eemi pare un pumnal mic \u015fi t\u0103ios, n-ar trebui trebui s\u0103 stric vraja, \u015fi totu\u015fi \u00eempl\u00e2nt \u00eentrebarea: &#8222;Ce-o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu toate aceste comori?&#8221; Doamna Maria Olar \u00eemi prime\u015fte \u00eens\u0103 curiozitatea ca pe un ecou al propriilor g\u00e2nduri. &#8222;M\u0103 crede\u0163i? Nu dorm noaptea de grij\u0103. Ce s\u0103 fac, ce s\u0103 faci ca s\u0103 nu risipim acest climat al Doamnei Profesoare \u015fi \u00een acela\u015fi timp&#8230; Leca Morariu, Doamna Profesoar\u0103 merit\u0103 mai mult dec\u00e2t un loc la umbra altuia, altora, \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere la muzeu sau \u00een casa miorial\u0103 \u00abSimion Florea Marian\u00bb. U\u015fa ei, u\u015fa noastr\u0103 a fost \u015fi este mereu deschis\u0103 istoricilor literari, cercet\u0103torilor, celor care, iubind Bucovina, i-au iubit \u015fi-i respect\u0103 pentru tot ce au \u00eensinat ei. Nu \u015ftiu. Ca toat\u0103 lumea, a\u015ftept\u0103m s\u0103 se a\u015feze lucrurile, s\u0103 se limpezeasc\u0103 vriurile&#8230;&#8221; M\u0103 uit la iconi\u0163a de lin de m\u0103slin care, purtat\u0103 la piept, l-a ocrotit pe Leca Morariu \u00een primul r\u0103zboi mondial \u015fi care, poate, acum ocrote\u015fte via\u0163a de dup\u0103 via\u0163\u0103 a Doamnei Profesoare. Nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 privesc \u00een uria\u015fa oglind\u0103, fiindc\u0103 s-ar putea s\u0103 deslu\u015fesc \u00een apele sale misterioase chipul unei fiei piept\u0103nate av\u00e2nd c\u0103rare la mijloc, cu ochi dulci-severi, de-a pururi mai t\u00e2n\u0103r\u0103 ca mine. Cobor \u015fi ies \u00een ger \u015fi z\u0103pad\u0103 \u015fi c\u00e2nd un copil strig\u0103 &#8222;Doamna Profesoar\u0103!&#8221;, nu \u00eentorc capul. De ce a\u015f face-o, c\u00e2nd cea chiat\u0103 p\u0103\u015fe\u015fte l\u00e2ng\u0103 mine, u\u015foar\u0103 ca o z\u0103pad\u0103 cald\u0103 \u015fi tot at\u00e2t de real-ireal\u0103 ca \u015fi ea? Doina Cernica, Ianuarie 1997, din cartea &#8222;O cas\u0103 a altei vremi&#8221;, Ed. Mu\u015fatinii, 2013"}